„House”, un serial cu tematică medicală pe care l-am început prin luna martie. Cu pauze; un episod pe zi, alteori un episod la câteva zile sau chiar săptămâni și în ultimele zile două episoade pe zi.
L-am terminat ieri, 31 octombrie. Ditamai serialul, 177 de episoade, împărțite în 8 sezoane. E serialul cu cele mai multe episoade pe care l-am urmărit până acum.
S-a difuzat dacă nu mă înșel pe Euforia acum mulți ani, îl vizionam pe când eram prin gimnaziu. Pornind de la asta, m-am hotărât să-mi ofer o doză de nostalgie urmărindu-l iar și de data asta complet.
Dr. Gregory House, miezul serialului, e un medic diagnostician al unui spital fictiv din New Jersey, SUA. Care e și șchiop de un picior. E considerat cel mai important asset al spitalului, unul dintre cei mai pricepuți medici specializați în boli infecțioase din țară.
Ceea ce contrastează cu priceperea lui în medicină e atitudinea lui raportată la alți oameni. Nu respectă nicio formă de autoritate (a spitalului ori din exterior), dar nici la adresa ălora mai jos decât el în ierarhie nu are o atitudine foarte binevoitoare în unele momente.
Când nu-și exercită atribuțiile de medic, din partea lui vin deseori ironii gratuite și comite abuzuri, indiferent că e vorba despre echipa sa, pacienți și chiar directoarea spitalului – Dr. Lisa Cuddy.
Dr. Gregory House are și niște filosofii de viață complet pe dos, fiind un promotor înflăcărat al lucrurilor care sunt împotriva firii și un critic al celor care se încadrează în limitele normalului.
„House” e un serial în care personajele (mai ales pacienții) vin și pleacă. În fiecare episod, e prezentat un nou caz medical mai complicat care e pasat către Dr. Gregory House și echipei sale de medici.
Echipa respectivă nu-și păstrează aceeași structură pe întreaga durată a serialului. Inițial, echipa condusă de Dr. Gregory House are acești membri: Dr. Eric Foreman, Dr. Robert Chase și Dr. Allison Cameron. Mai târziu, unii pleacă, unii revin, alții noi ocupă locurile celor vechi.
Existau șanse ca articolul ăsta să apară mai devreme și cu câteva luni, nu abia acum. Dar apoi m-am gândit că cel mai recomandat ar fi să vizionez serialul complet mai întâi, pentru o perspectivă mai amplă.
Dacă nu ai o minimă aplecare către medicină, e dificil să te dedici până la sfârșit serialului „House”, jumătate din acesta fiind acaparat de termeni de specialitate.
Dar pentru je aproape nimic nu se compară cu urmărirea până în ultimul minut a unui serial lung pentru care m-am dedicat luni de zile. Cu cât e mai lung, cu atât e mai fain sentimentul după ce-l închei.

