Statele Unite raman in urma in cursa supercomputerelor, dar indiferent unde functioneaza un supercomputer, un lucru ramane clar: ruleaza Linux. In ultimul clasament TOP500 al supercomputerelor, care a fost dezvaluit in iunie 2017, 498 din cele 500 de supercomputere rulau sistemul de operare mentionat mai sus.
Unul dintre cele doua care au ramas rula Unix. A existat o pereche de computere chineze IBM POWER care rulau AIX aproape de fundul listei. Aceste supercalculatoare erau pe locurile 493 si 494.
Din noiembrie 2016, aceste supercalculatoare au cazut in jos cu peste 100 de locuri. La aceasta rata, sistemul de operare va matura competitia in urmatorul clasament bianual TOP500. Cand prima lista TOP500 de supercomputere a fost alcatuita in iunie 1993, Linux era aproape o jucarie si nu a adoptat inca mascota sa Tux.
Incepand cu anul 1998, cand a aparut prima data in TOP500, sistemul de operare a dominat rapid supercalculatoarele. Inaintea ca acest sistem de operare sa preia conducerea, Unix era sistemul de operare de top al supercomputerelor.
Din 2003, clasamentul TOP500 s-a transformat din a fi 96% Unix la a fi 96% Linux. Pana in 2004, sistemul de operare a preluat conducerea pe bune. Ce este cu tranzitia asta brusca? Potrivit raportului The Linux Foundation, 20 years of Top500.org Supercomputer Data Links Linux with Advances in Computing Performance, au existat doua motive.
In primul rand, avand in vedere ca supercalculatoarele de top ale lumii sunt masinarii de cercetare superscalare construite pentru sarcini specializate, fiecare supercomputer este un proiect de sine statator cu caracteristici unice si cerinte de optimizare.
Astfel, nu este accesibil sa dezvolti un sistem de operare personalizat pentru fiecare sistem. Cu acest sistem de operare, echipele de inginerie pot modifica si optimiza cu usurinta Linux pentru designuri inovatoare care caracterizeaza supercomputerele moderne.
La fel de important: „Costul licentierii unei distributii Linux personalizate si autosustinute este acelasi, indiferent ca folosesti 20 de noduri sau 20 de milioane de noduri”.
Astfel, „prin intrarea in comunitatea Linux open-source si vasta, proiectele au avut acces la suport gratuit si resurse de dezvoltare pentru a-i ajuta pe dezvoltatori sa pastreze costurile egale, sau mai reduse decat cele ale altor sisteme de operare”. Asadar, supercalculatoarele, la fel ca computing-ul din exteriorul unui PC desktop cu Windows, va continua sa fie dominat de Linux.