1. Opinie despre filmul american „Five Feet Apart” (2019)
Filmul „Five Feet Apart” urmărește existența unor tineri (Stella și William) cu boli pulmonare. Stella e pe lista de așteptare pentru un transplant pulmonar. Ea și William sunt nevoiți până atunci să nu depună prea mult efort fizic care le-ar solicita peste măsură plămânii.
Stella și William se întâlnesc pentru prima dată într-un spital, ei fiind unii dintre subiecții unui studiu clinic care i-ar putea vindeca.
Cei doi devin un cuplu, dar personalul medical le interzice în mod expres să se apropie la mai puțin de 1,5 metri unul de altul, de-aici și titlul filmului (dar trăiască sistemul metric). Reducerea acestei distanțe sigure prezintă risc de fatalitate pentru Stella din cauza unei infecții contagioase din plămânii lui William.
Dintre astea trei, filmul „Five Feet Apart” e pe prima poziție a preferințelor mele; am o slăbiciune pentru genul ăsta de filme, cu cupluri amenințate de maladii incurabile sau nu. Un film în care legătura strânsă dintre doi tineri e pusă la încercare de sănătatea lor șubredă.
2. Opinie despre filmul american „Moonlight” (2016)
„Moonlight” detaliază etapele vieții unui bărbat de culoare pe nume Chiron. Filmul începe cu el băiat și se încheie cu el bărbat în toată firea. E vorba despre 3 etape aici: băiat, adolescent și adult.
În prima etapă, fiind neglijat de fumătoarea de marijuana de maică-sa, Chiron e luat uneori în grijă de Juan, un dealer de marijuana care uneori o aprovizionează pe aceasta.
În a doua etapă, cea de adolescent, Chiron se confruntă în mod constant cu insultele unor tineri. Răspunzând în mod violent fizic, Chiron e trimis la închisoare (sau, dacă nu, la o școală de corecție, datorită vârstei), începându-și astfel prolifica carieră de infractor.
A treia etapă îl înfățișează pe bărbatul Chiron continuându-și în libertate șirul de ilegalități, alegând aceeași cale precum Juan care nu mai e în viață din etapa a doua.
Ăsta-i un film artistic. În engleză, categoria s-ar numi „arthouse”; un gen de filme care pune accent pe simbolistică și pe sensuri profunde.
Fiind un film artistic, „Moonlight” vine cu o serie de tâlcuri. Deciziile luate de unii pentru ei în viață (fie ele pozitive ori negative) sunt rezultatul mediului și anturajului la care au fost expuși; asta ar fi una dintre povețe.
3. Opinie despre filmul american „Synecdoche, New York” (2008)
„Synecdoche, New York” e cel mai aiurea și anapoda film pe care l-am văzut vreodată, de departe. E atât de anapoda încât mai că e amuzant. Cu siguranță asta și-au propus producătorii, însă unii au alte concepții despre ce înseamnă comedia.
Caden, un regizor de piese de teatru fără direcție, observă cum lumea din jurul său se năruie; soția lui (Adele) își ia fiica cu ea și pleacă fără el în Germania, de exemplu.
Regizorul primește o bursă MacArthur, bursă cu care se decide să producă sceneta supremă bazată pe fapte din viața sa. Asta după ce Adele i-a criticat piesele de teatru anterioare; bineînțeles, înainte de a-și lua tălpășița în Germania.
„Synecdoche, New York”, un film în care protagonistul se străduiește să lase ceva în urma sa cu orice preț. Un film tragicomic, dar virează mai ales spre tragedie.