In film sunt devoalate supliciile la care preotii de alte confesiuni, in afara de ortodocsi, au fost supusi, in special episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, personaj principal, in inchisorile comuniste din Romania, pentru a fi convertiti la ortodoxie.
In filmul asta, e vorba strict despre intamplarile de la penitenciarul Sighet in care au fost incarcerati Iuliu Hossu si alti 54 de preoti greco-catolici in anii ’50.
Dar filmul nu incepe in anii 1950, ci mai intai in 1967. In 1967, doi oameni de partid (cei din imagine) au mers dintr-un anumit motiv acasa la Alba Iulia la Samoil Marza, un fotograf care l-a imortalizat pe Iuliu Hossu inca din 1918 cand Hossu citea proclamatia unirii cu tara, eveniment la care au participat fotograful, Hossu si multi altii.
Iuliu Hossu a citit proclamatia la dorinta expresa a lui Iuliu Maniu, prim-ministru (nu mi-e clar daca fost prim-ministru sau actual prim-ministru atunci). Hossu a fost de acord cu o conditie: ca drepturile greco-catolicilor sa fie respectate in regat.
In cele din urma, majoritatea celor care au contribuit la Marea Unire din 1918 sunt in puscarie in anii ’50; politicieni, istorici si diversi oameni de cultura care se opuneau regimului comunist din acei ani care era mai opresiv si ostil decat cel condus de Nicolae Ceausescu mai tarziu.
Regimul comunist incerca la vremea aceea o epurare a legaturilor cu exteriorul, considerand ca preotii greco-catolici erau condusi de Papa de la Roma si ca aceasta e o legatura politica, nu una religioasa.
Se incerca de catre acelasi regim convertirea fortata, in acel penitenciar, a preotilor greco-catolici la ortodoxie, pentru ca ortodocsii, neavand Papa, respectau statul roman.
Dintre toti cei care alcatuiau personalul penitenciarului, Iuliu Hossu era mai apropiat de capitanul Argesanu. Acel capitan, fiind fiu de preot, era mai indulgent.
Capitanul incerca sa-l convinga de bunavoie pe Hossu sa semneze un document care atesta convertirea acestuia la ortodoxie, folosind argumente cum ca, spre deosebire de Rusia sovietica, in Romania inca exista biserici la care oamenii chiar participa. Sau ca ortodoxia si catolicismul sunt una si aceeasi chestie.
Filmul incepe in 1967, dupa care se duce in 1918 la Marea Unire, apoi in 1950 la penitenciarul Sighet (mare parte din film derulandu-se in anii 1950 la respectiva inchisoare), dupa care revine la anul 1967. Un film lectie de istorie despre ororile comunismului de dinainte de Ceausescu.