Un film tragicomic. „Anul Nou care n-a fost” urmărește momentele de dinainte ca Revoluția română să izbucnească în toată regula. România era în pragul Revoluției încă din primul minut al filmului, revoltele din Timișoara începuseră deja de un timp și fiind suprimate violent cu armata scoasă pe străzi.
E cel mai belea film urmărit de mine în ultima vreme, cu o grămadă de situații de-un ridicol pus în scenă într-un așa mod încât să stârnească râsul.
Spre exemplu, era stabilit ca o anume Liliana Enache să apară împreună cu alții la o emisiune televizată de Revelion la Televiziunea Română, într-un moment omagial pentru Nicolae Ceaușescu.
Ghici ce? Între timp, părăsește țara fraudulos, atrăgând după sine fel de fel de injurii și invective din partea superiorilor ei furioși din televiziune.
Filmarea pentru Revelion cu ea și restul grupului exista deja, dar probabil considerându-se că și-a trădat țara trecând granița ilegal și pentru că exista riscul ca ea să intre în legătură cu Radio Europa Liberă (care transmitea în România din afara României), Televiziunea Română nu mai putea folosi acel material.
Amuzant e și cum încearcă televiziunea s-o scoată la capăt cu asta. Un „deștept” de-acolo vine cu „brilianta” idee de a o înlătura pe Liliana Enache din video și de a păstra restul grupului, dar altul mai în temă spune că nici americanii nu sunt în stare de așa ceva.
Sunt și alte momente comice, dar n-ar mai fi comice dacă le-aș povesti pe toate. Nu povestesc totul, ci ofer un „trailer” sumar, sub formă de text.
Avem și una bucată securist ordinar (Ionuț Dincă) care se ocupă cu întocmirea de rapoarte pe baza turnătorilor săi. După el, 1 din 10 români sunt securiști și 1 din 4 turnători.
Maică-sa (Margareta Dincă) e nevoită să se mute pentru că locuința sa și altele din zonă erau pe cale să fie demolate pentru a se construi altceva, spre nemulțumirea ei; învinuindu-l pe Nicolae Ceaușescu pentru așa-numita grandomanie a lui.
Deși conștientă că locuința îi va fi demolată, îl pune pe unul Gelu să-i izoleze ferestrele etanș pe la margini. Pe la sfârșitul filmului devine clar ce avea de gând și apare din nou un episod comic.
„Anul Nou care n-a fost”, o serie de povești fictive umoristice din epoca comunistă în care mai toată talpa țării și nu numai îl disprețuiau pe Nicolae Ceaușescu și Securitatea lui. Dar e foarte probabil că Securitatea nu acționa milimetric la ordinele lui Ceaușescu, ci independent în multe situații.