Un film istoric care are la bază întâmplări reale. „The Silent Revolution” se derulează prin 1956 în Germania de est, mai precis Stalinstadt, cu 5 ani înainte de ridicarea zidului care separa Germania de est de cea de vest.
O clasă de-a 12-a din Germania de est (atunci estul însemnând fără doar și poate socialism/comunism), cu elevi cu convingeri socialiste și care se identifică la modul sincer ca fiind socialiști, intră totuși în conflict cu școala și statul socialist după ce păstrează un moment de reculegere pentru ungurii care s-au răsculat cu prețul vieții împotriva ocupației sovietice din Ungaria.
În mod normal, astfel de știri n-ar fi ajuns la acei elevi pentru că presa era foarte strict controlată, sau prezentată altfel, în Germania de est în care locuiau ei.
Dar asta se întâmpla înainte de ridicarea zidului Berlinului. Până atunci, cei din est aveau posibilitatea să ia un tren spre Berlinul de vest și să consume știri de acolo, unde cică informația era liberă și prezentată într-un alt mod decât în Germania de est. Dar așa cum comunismul are hibe, așa și occidentul cu decadența sa are hibele sale.
La începutul filmului, Theo, Kurt și alții, elevi ai acelei clase, iau trenul către Berlinul de vest. Acolo, Theo și Kurt intră prin efracție într-un cinematograf în care se proiectau știri despre răscoala ungurilor împotriva sovieticilor care îi masacrau.
Evenimentul din Ungaria era considerat în Germania sovietică ca fiind o contrarevoluție a fasciștilor. Ulterior, Kurt vine cu ideea de a ține un moment de reculegere împreună cu ceilalți elevi din clasă, timp de două minute.
Intră profesorul de istorie, încearcă el să le pună câteva întrebări, dar ei canci, nimic. Profesorul își iese din minți și se duce pușcă la director. Bineînțeles că elevii ăia nu divulgă motivul lipsei de cooperare cu profesorul, pentru că fapta era interzisă.
Există însă o excepție: un licean pe nume Erik îi spune profesorului pe durata momentului de reculegere că întreaga clasă e implicată într-un protest, dar nu și de care și împotriva cui, profesorul de istorie crezând că elevii protestează împotriva lui.
Lucrurile se complică și se precipită pentru că sosește un inspector să ancheteze situația și chiar însuși ministrul Educației pentru a afla motivul protestului și cine a venit cu ideea.
Începând de acum, izbucnește o luptă aprigă între autorități și respectiva clasă, autoritățile având ca obiectiv să-l găsească pe cel care a inițiat protestul.
Și cum altfel dacă nu prin interogarea elevilor? Liceenii liber-cugetători sunt perfect conștienți că n-au altă cale decât să se unească și să nu se trădeze unii pe alții, crezând ei că, dacă sunt uniți, nu pot fi trași la răspundere penală.