Walt Kowalski, un veteran ursuz al războiului din Coreea, pare că are boală pe toți apropiații săi. Fie că-i vecin sau membru de familie. La funeraliile nevestei sale Dorothy, vin de departe să participe și cei doi fii ai lui, Mitch și Steve, cu familiile lor.
Veteranul devine agasat la culme de lipsa de respect a unora dintre ei la funeralii. Din acest motiv inclusiv, preferă în general să nu stea prea mult prin preajma lor.
Walt locuiește în Detroit, într-un cartier în care mai locuiesc doar hmongii, o etnie care își are rădăcinile originale în anumite zone din Asia.
Nici pe ei Walt nu-i suportă, mai ales că majoritatea nici nu vorbesc engleză. Cu excepția unora mai tineri – cum ar fi Thao și Sue – care sunt bazați pe engleză.
Hmongul Thao e mai rezervat și preferă să nu se amestece în situații conflictuale. Atuurile sale se dovedesc mai târziu a fi onestitatea și loialitatea față de Walt.
Sue, un alt membru al comunității Hmong, e o femeie care impune respect prin atitudinea sa lăudabilă și prin inteligență. Surprinzător, până și Walt ajunge să o aprecieze, ea devenind la un moment dat prietenă la cataramă cu acesta.
Și familia celor doi hmongi devine la rândul ei mai amabilă cu Walt Kowalski, invitându-l să ia masa cu aceștia. Asta după ce veteranul izgonește o bandă de hmongi care tulburau ordinea și liniștea în cartier, în special pentru acea familie. Nimeni din cartierul de hmongi n-avea curaj să-i reclame.
Banda de neisprăviți vroia să-l coopteze și pe Thao în delictele lor, în prima parte a filmului. Thao opune rezistență, dar cedează în cele din urmă. Infracțiunea la care a fost pus n-are sorți de izbândă, totuși.
Prin anumite conjuncturi (aici păstrez misterul), Thao devine lucrătorul personal al veteranului. Nu că așa ar fi vrut cei doi, ci familia hmongului.
„Gran Torino”, un film care într-un fel sau altul are ca fundație mașina Gran Torino de fabricație 1972 a lui Walt Kowalski. Sigur, e vorba și despre alte lucruri. Dar n-o să le înșir aici, fiind un film care merită să fie vizionat.