Pentru companiile tehnologice majore, creșterea costurilor operaționale ale AI devine un obstacol financiar din ce în ce mai mare. Acest lucru ar putea îngreuna integrarea zilnică a acestor instrumente.
Faptul că Microsoft și-a anulat majoritatea licențelor directe pentru Claude Code care aparține de Anthropic (redirecționându-i pe angajați la GitHub Copilot CLI) e un exemplu apărut recent.
Această schimbare a avut loc la doar șase luni după ce Microsoft a oferit acces gratuit la Claude Code. Decizia de a renunța la utilizarea Cloude Code de către angajații săi ar fi apărut pentru că acest instrument AI devine prea popular și epuizează rapid bugetul alocat.
Această situație nu e limitată doar la Microsoft. Și Uber, de exemplu, s-a confruntat cu un șoc bugetar similar; directorul tehnic al Uber a dezvăluit că a consumat – în primele patru luni ale acestui an – întregul său buget pentru instrumente de coding AI pentru 2026.
Cultura internă care a încurajat adoptarea tehnologiei prin clasamente interne ale angajaților e ceea ce a alimentat aceste cheltuieli, echipele fiind evaluate în funcție de volumul de consum AI.
Și alte companii au creat medii similare, angajații Meta creând evaluări de utilizare AI interne. De asemenea, Amazon a promovat „tokenmaxxing” care e o practică prin care personalul e îndemnat să maximizeze consumul de jetoane.
Paradoxul inteligenței artificiale agentice
Faptul că acele companii se confruntă cu creșterea facturilor în ciuda unui declin constant al prețurilor jetoanelor individuale e un comportament corporativ care a creat „paradoxul AI”, conform experților din industrie.
Trecerea la sisteme AI agentice e principalul factor din spatele acestei probleme. E cauzată o creștere generală a costurilor care depășește reducerile de costuri per unitate, asta pentru că aceste sisteme autonome necesită un volum mult mai mare de jetoane pentru a executa sarcini complexe.