Respinsa pentru ca ar fi o clona WhatsApp cand s-a lansat in august 2013, Telegram a crescut ca o buruiana. Serviciul de mesagerie are acum peste 100 de milioane de utilizatori activi lunar care s-au ingramadit pe platforma pentru a juca jocuri, pentru a efectua apeluri video, a interactiona cu boti si, poate cel mai important, pentru a beneficia de criptarea sa end-to-end.
Dimensiunea Telegram si dorinta sa de a pastra mesajele private cu adevarat private (desi acest lucru trebuie dezbatut) a facut probabil ca aplicatia sa fie tinta guvernului Statelor Unite care a incercat, se pare, sa-i mituiasca pe dezvoltatori si sa-l influenteze pe fondatorul Pavel Durov anul trecut.
„Pe parcursul vizitei de o saptamana a echipei noastre in Statele Unite de anul trecut, am avut doua incercari de a ne mitui dezvoltatorii de catre agentii ale Statelor Unite + presiunea asupra mea de la FBI”, a spus Durov intr-un tweet postat ca si replica la criticile aduse aplicatiei sale. Intr-un alt tweet, acesta a spus ca dezvoltatorii ar fi „naivi” sa creada ca ar putea „rula o aplicatie criptata independenta/sigura cu sediul in Statele Unite”, a spus fondatorul Telegram.
Desi comentariile fondatorului Telegram cu privire la mita pentru dezvoltatori din partea guvernului nu au fost verificate, acestea evidentiaza un trend in care guvernul Statelor Unite incearca sa interfereze cu asa numitele servicii criptate.
Ca urmare a atacurilor teroriste din Paris din noiembrie 2015, oficialii din guvern au cerut ca criptarea end-to-end sa permita o portita pentru accesul supravegherii, lucru care ar face ca servicii precum WhatsApp, Telegram si iMessage sa fie deschise serviciilor secrete.
Mesajele Telegram nu sunt criptate in mod implicit, dar serviciul permite „chaturi secrete” care sunt protejate. Acest lucru a facut ca aceasta sa fie o platforma valoroasa pentru gruparile pro-ISIS, asa ca Telegram a blocat 78 de canale legate de ISIS in 12 limbi diferite la scurt timp dupa atacurile din Paris.