Nu bagatelizez nicidecum războiul din Ucraina. Nu-l aprob, nu nimic. Dar cum a apărut COVID-ul, așa s-a și evaporat de la începerea războiului. Coincidență? Nu chiar.
Părea până atunci că ne-am încălțat definitiv cu țeposul chiar și dacă s-ar fi vaccinat toți cei 8 miliarde de pământeni, la cum era prezentată și exagerată situația pandemică de presa „oficială”.
Se zicea că dacă ne vaccinăm, scăpăm de COVID. Mai târziu, după ce s-a vaccinat o parte din populația lumii, OMS trâmbița că încă va fi o pandemie de durată, că va trebui să ne obișnuim cu pesta asta mulți ani.
Dar de la începerea războiului și până acum, coronavirus aproape ioc în mass-media. Nimeni nu mai moare, probabil chiar au înviat câțiva. Eu de exemplu nici nu m-am vaccinat.
Dar am avut COVID? Aproape sigur. Presa „oficială” a fost ocupată cu inducerea panicii și tensiunii, cu crearea percepției că coronavirusul cu care ne-am pricopsit atunci e letal ca o molimă din Evul Mediu. Pentru ca norodul să se găurească apoi cu vaccinuri cât bormașina care nici n-au fost testate.
Sursele astea de informare merită să fie blamate, nu presa alternativă din care mă informez. Pandemia va fi de durată, suna din goarnă presa „oficială”; uite că n-a fost. Ori că cei vaccinați nu mai prezintă niciun risc de extindere a pandemiei; și asta o bazaconie ca să se vaccineze pulimea.
Un premiu Nobel pentru pace n-ar fi chiar potrivit pentru cei care întrețin carnagiul din Ucraina pe care îl dezaprob categoric. Dar cei care perpetuează războiul se pot totuși consola cu marile lor progrese „științifice”: descoperirea „vaccinului” anti-COVID cu eficiență de 100%.