Războiul din peninsula coreeană derulat între 1950 și 1953 (între Nord și Sud) e subiectul filmului „The Front Line”. Filmul începe cu plasarea în ianuarie 1953 în Seul, când existau manifestații publice pentru unire, dar cu câteva luni înainte de încheierea definitivă a războiului dintre nord-coreeni și sud-coreeni.
Totuși, în luna ianuarie din 1953, a existat o tentativă de armistițiu între cele două Corei, dar care a fost sortită eșecului. Nu s-au înțeles la linia de demarcație militară. Ambele tabere revendicau dealul Aerok de-o importanță crucială, așa că armistițiul n-a fost semnat.
În cazul în care se semna un armistițiu pentru încheierea ostilităților, locotenentul sud-coreean Kang Eun-pyo ar fi fost lăsat la vatră. Acesta e transferat, în schimb, la o unitate de investigații, pentru a găsi un trădător printre trupele sud-coreene.
Armata Coreii de Sud ducea o campanie de epurare a trădătorilor și a comuniștilor. Faptul că locotenentul Eun-pyo și-a exprimat dezacordul în mod public, el considerând că mulți sunt acuzați fără să existe niciun temei solid, contribuie la transferarea sa pe Frontul de est, pentru a găsi trădători care au facilitat trimiterea unei scrisori a unui nord-coreean prin intermediul armatei Sudului.
În mod suspect, căpitanul acelei companii de pe Frontul de est a fost ucis cu un pistol dintre cele care aparțin ofițerilor sud-coreeni. Acest lucru ridică semne de întrebare. E trimis acolo un nou căpitan, acesta fiind însoțit de Kang Eun-pyo.
Înainte de a porni spre Frontul de est, un superior al lui Kang Eun-pyo îi spune că Kim Soo-hyeok, un coleg de armată și membru în plutonul lui Eun-pyo, încă e în viață.
Ultima dată, cei doi s-au văzut în 1950 în Uijeongbu, luptând împreună împotriva Nordului. Soo-hyeok a fost luat prizonier de nord-coreeni, dar pe Kang Eun-pyo l-au lăsat să plece.
Nord-coreenii credeau atunci că războiul se va încheia într-o săptămână și că vor uni toată Coreea. L-au lăsat liber pe Eun-pyo pentru ca acesta să contribuie apoi la reconstruirea Coreii mari.
Am explicat sumar ce se întâmplă în primul sfert din film, înainte ca Eun-pyo să ajungă pe Frontul de est. Grosul acestui film de peste două ore se petrece acolo, în lupte crâncene.
„The Front Line”, încă un exemplu de film ce demonstrează că Coreea de Sud e probabil țara care produce filme de cea mai mare magnitudine raportată la populația țării. Ar putea fi confundat fără mari rezerve cu unele dintre cele mai mari blockbustere ale unor țări mult mai populate.