„Parasite” („Parazit”) e un film de suspans, drama si comedie din Coreea de Sud lansat in 2019. Filmul asta a castigat numeroase premii si trebuie amintite macar cateva.
„Parasite” e primul film sud-coreean care a castigat Palm d’Or, dar si primul film strain si intr-o alta limba in afara de engleza care a castigat premiul Oscar pentru cel mai bun film (perfida Irina Margareta Nistor – care se socoteste critic de film – n-a anticipat asta).
Asta nu-i de-aici de colea. Lucrul asta nu s-a mai intamplat niciodata de cand se ofera premii Oscar, adica de prin 1929. E ceva istoric. „Parasite” a fost si premiat pentru cel mai original scenariu, cea mai buna regie si cel mai bun film international. Era si timpul sa i se recunoasca cinematografiei sud-coreene meritele.
E o izbanda istorica si cu siguranta un motiv de mandrie pentru Coreea de Sud. „Parasite” a reusit sa depaseasca toate celelalte lungmetraje americane bine cotate candidate la premiile Oscar (premii care, dupa cum se cunoaste, sunt in principal sub influenta Statelor Unite). Admit ca nu am auzit de „Parasite” pana ce nu si-a conturat prezenta la Oscar.
Cum a fost desemnat cel mai bun film la gala Oscar 2020, cum am devenit interesat sa-l urmaresc. „Parasite” e un lungmetraj detaliat, original, are talc, are si personaje fascinante si unde mai pui ca joaca si Song Kang-ho in acesta.
In „Parasite” e vorba despre povestea familiei Kim, o familie cu dificultati financiare care traieste de azi pe maine si care e formata din membri concediati de la job. Ei traiesc in conditii mizere intr-un subsol.
Acestia ajung cumva sa lucreze prin inselaciune la familia bogata Park, familie care nu stia ca cei 4 oameni pe care i-a angajat sunt rude, ca se cunosc intre ei, ca provin din patura de jos a societatii si ca nu sunt persoane de vaza.
Cele doua familii din Seul sunt parte din clase sociale total diferite. „Parasite” e un film de satira sociala care pune in prim-plan inegalitatile foarte evidente dintre clasele sociale din Coreea de Sud.
Familia Kim descopera un trai comod angajandu-se prin inselaciune la familia Park, dar se incurca itele cand inselaciunea e pe cale sa fie demascata. Cei din familia Kim traiesc constant sub amenintarea demascarii, hazardul planeaza in orice moment asupra lor.
Filmul „Parasite” poseda o multitudine de straturi si detalii care nu pot fi sesizate de prima oara, iar acest lucru poate fi un catalizator important care va contribui la dorinta publicului de a-l reurmari.
E ceva firesc si perfect normal sa doresti sa (re)urmaresti un film sud-coreean. Fiind atat de originale, incarcate cu semnificatii si cu detalii, lipsite de clisee (de care filmele americane abuzeaza in mod exagerat), cu interpretare fabuloasa, regie si scenariu de varf si scene de calitate si impresionante vizual, filmele sud-coreene de regula sunt aur si o sursa nesecata de inspiratie, iar multi cinefili le reurmaresc. Caci de fiecare data se descopera ceva nou.
Pe deasupra, cineastii americani si industria cinematografica americana – care duc lipsa de idei originale – se inspira din cinematografia sud-coreeana superioara, inovatoare, originala si plina de idei neexplorate anterior.