Financiar, nu. Crezi ca daca muncesti tu cu munculita ta 100 de ore pe saptamana, inseamna neaparat ca castigi dublu in comparatie cu unul care munceste 50 de ore? Faptul ca munca grea inseamna neaparat reusite financiare e un mit.
Si aici tin sa subliniez niste lucruri. Exista munca de nivel inferior si munca de nivel superior. Poti sa muncesti si 500 de ore pe saptamana cosind iarba de langa trotuar, ca tot nu vei castiga cat un CEO.
In plus, un CEO, de exemplu, nu castiga sume fabuloase pentru ca ar munci mai mult. E adevarat, munca ii aduce lui banii, dar nu neaparat munca lui, ci munca celor pe care ii are in subordine.
Munca e importanta pentru succes, dar ideea e sa nu te bazezi strict pe munca ta, ca te limitezi. Un CEO se foloseste de munca altora. Cei pe care ii are in subordine sunt platiti pentru ca muncesc pe timp, in timp ce CEO-ul e platit pentru rezultatele muncii sale. E o diferenta, e educatie financiara elementara.
O zi are doar 24 de ore (dintre care 8 sunt alocate pentru odihna), deci acei oameni din subordine sunt limitati de timp. Ei nu au cum fizic sa castige cat castiga CEO-ul, acesta neavand o astfel de limitare.
Si-acuma, care e diferenta dintre un CEO care castiga 50.000 de euro pe an, in comparatie cu un alt CEO care castiga 5.000.000 de euro? Inseamna ca al doilea CEO munceste de 100 de ori mai mult decat primul, de-aici si suma cu doua zerouri in plus? Complet fals.
Al doilea CEO are mai multi oameni in subordine, are o intreprindere mai dezvoltata. Majoritatea oamenilor nu se apuca de un business pentru ca li se pare prea riscant, ca pot pierde tot. Desi acum online-ul iti permite efectiv sa lucrezi cu oameni pe care nu trebuie sa-i intalnesti pe viu prea des.
Li se pare ca locul lor de munca actual e mai sigur si mai lipsit de riscuri. Dar in peisajul economic actual, nici jobul in care iti pupi superiorul in cur cu limba-mprejur nu mai e sigur. Papusarii lumii nu-si doresc ca noi, restul oamenilor, sa deslusim cheia prosperitatii pe care o au ei.
Ei vor sa fim sovaitori, nehotarati si plafonati, ca sa aiba ei de munca cui sa se foloseasca, sa aiba ei carne de tun si sclaveti pe care sa-i exploateze. Am urmarit pe YouTube diverse clipuri motivationale cu personalitati din Statele Unite cum indeamna la munca grea, la muncit in fiecare ora din zi, ca asa vei avea garantat bani. Garantat bani va avea patronul care te foloseste.
Personalitati precum Arnold Schwarzenegger, Elon Musk, Dwayne Johnson, Leonardo DiCaprio, Bill Gates si asa mai departe. Toata stima pentru ei si realizarile lor, insa eu cred ca sunt marionetele unor papusari.
Ei aproape ca iti garanteaza ca vei deveni miliardar daca tunzi iarba 24 de ore pe zi timp de un an. E ceva ciudat la mijloc. Banuiesc ca personalitatile astea sunt platite sa promoveze munca in exces de catre papusarii Statelor Unite, papusari cu care se confrunta acum Donald Trump (BTW, he rules si sper sa castige un al doilea mandat).
S-ar putea ca papusarii urmeaza modelul Japoniei care s-a ridicat aproape exclusiv prin munca, fara cine stie ce resurse proprii, fara razboaie inutile in Orientul Mijlociu si fara sutit resursele altor tari.
Poate ca stapanii SUA au devenit si mai lacomi si s-au gandit sa incerce sa exploateze la maxim si potentialul de munca al americanilor, sa puna in aplicare modelul de succes japonez.
Exact pe stilul papusarilor: consumerism exagerat iar acum si munca grea. Ei beneficiaza de pe urma ambelor lucruri. Munca grea nu inseamna neaparat bani, daca ai un job de om de rand.
Iar unii bogati s-au imbogatit de la o idee, nicidecum prin munca grea. Totodata, cine are in vizor doar bani, poate investi pe burse, poate specula pretul actiunilor companiilor inregistrate la bursa.
Poate cumpara actiuni cand sunt ieftine si sa le vanda cand sunt scumpe. In ziua de azi nici nu mai e nevoie de broker caruia sa-i oferi comision. Dar e ca un joc de noroc (la fel ca monedele virtuale), poti pierde totul daca nu te pricepi la specula.
Insa sa zicem ca te pricepi (sa zicem ca da, sa speram ca nu; vorba unui clasic) si ca iti vin banii gramada. Dar in afara de bani, cu ce te alegi? Unde e legacy-ul? Ce lasi in urma ta?
Unde e aprecierea altora fata de munca ta (asta daca se poate numi munca)? Eu personal prefer sa construiesc ceva trainic, caramida cu caramida, ceva care ramane si care e vizibil si tangibil, ceva care e emblema mea. Veniturile consistente sunt bonusul.
Si-acum ca o paralela, unii probabil au crezut ca am renuntat la YouTubereala. Nici vorba de asta, nu renunt aproape niciodata la nimic odata ce mi-am fixat un obiectiv.
Doar ca voi reduce frecventa clipurilor. Un clip pe zi timp de 50 de zile solicita pe oricine, deja am publicat in 50 de zile un numar de clipuri pe care altii le publica intr-un an de zile. Ii mai las YouTube-ului timp ca sa-si incarce bateriile.