O echipă de cercetători a lucrat la un proiect pentru a crește spațiul de stocare al mediilor optice precum CD-urile, precum și pentru a spori gradul de retenție a datelor pe CD-uri.
Cercetătorii de la Universitatea din Chicago și de la Laboratorul Național Argonne din SUA au dezvoltat o nouă abordare asupra stocării optice de date, acest lucru având potențialul de a revitaliza CD-urile cu capabilități de înaltă densitate pentru stocarea de date. Astfel, se sporește spațiul de stocare al CD-urilor.
Cercetarea, publicată în revista Physical Review Research, abordează limitările în cazul stocării optice tradiționale care include și CD-urile. Aceste limitări constau în faptul că densitatea de date e restricționată de limita de difracție a luminii, adică de inabilitatea de a stoca biți mai mici decât lungimea de undă a luminii.
Acest progres al cercetătorilor implică incorporarea de elemente de atomi rari, cum ar fi cei din cristalele de oxid de magneziu, într-un material solid și folosirea de defecte cuantice pentru a stoca date.
Această abordare a cercetătorilor folosește o tehnică denumită „multiplexare de lungime de undă”. Aceasta constă în faptul că fiecare emițător rar operează pe o lungime de undă ușor diferită.
Acest lucru permite o stocare de date mai densă într-o măsură semnificativă, dar în același spațiu fizic al CD-ului. Cercetătorii au început să creeze un model teoretic al unui material infuzat cu atomi rari capabili de absorbția și de reemiterea luminii.
Acea echipă de cercetători a demonstrat că defectele cuantice din apropiere ar putea captura și stoca lumina de la acei atomi. Conform unei descoperiri notabile a cercetătorilor, atunci când defectele absorb energie cu lungime de undă îngustă, acestea trec printr-o stare care e dificil de inversat. Acest lucru ar permite stocarea și retenția de date pe termen mai lung în spațiul de stocare al CD-ului.